Programul Roch Mechanics:

1) Reprezintã si elaboreazã mãsurãtoarea geostructuralã de discontinuitate a maselor de roci efectuatã in situ cu metoda busolei si a clinometrului, dupã indicatiile ISRM.
Procedura pentru executarea mãsurãtorii este cea descrisã în recomandãrile ISRM "Discontinuities in Rock Masses”.

2) Efectueazã clasificarea geomecanicã dupã:
 

	Barton;
	Beniawki, la care se se asociazã clasificarea lui Romana;
	Sen;
	Robertson;
	Sing & Goel;
	Jasarevic & Kovacevic.

3) Efectueazã verificarea de stabilitate dupã miscãrile de:
 

	alunecare de-a lungul planului;;
	alunecarea unei pene.

Pentru miscãrile de alunecare de-a lungul a douã îmbinãri consultati fisa tehnicã a programului RockPlane.

SISTEMUL Q A LUI BARTON
Fiind introduse la început valorile indicilor RQD (Rock Quality Designation), Jr (Joint Roughness Number), Jn (Joint Set Number), Ja (Joint Alteration Number), Jw (Joint Water Number), SRF (Stress Reduction Factor) si rezistenta la compresiune uniaxialã, programul calculeazã indicele Q, clasa si calitatea masei de roci, indicele Q normalizat, componenta de frecare FC, componenta coezivã CC si modulul de deformare static.

CLASIFICAREA GEOMECANICÃ A LUI BENIAWSKI SI ROMANA
Cu aceastã metodã programul calculeazã RMRbazã, RMRcurent, clasa si calitatea masei de roci, modulul de deformatie, indicele GSI (Geological Strenght index), coeziunea si unghiul de frecare al masei de roci fie maxim, fie rezidual. Parametrii de input (A1, A2, A3, A4, A5) derivã din rezistenta rocii, indicele RQD, spatierea discontinuitãtilor, conditiile de discontinuitate respectiv conditiile hidraulice; A6 este indicele de corectie pentru pozitia discontinuitãtilor. Introducând valorile factorilor F1 (care depinde de paralelismul dintre imersiunea pãrtii frontale si imersiunea pozitiei), F2 (ce se referã la înclinarea îmbinãrii), F3 (care relationeazã înclinarea pãrtii frontale cu cea a îmbinãrilor), F4 (legat de metoda de excavare), programul, cu metoda lui Romana, calculeazã SMR, clasa si calitatea masei de roci, stabilitatea versantului, modul de rupturã si tipul de interventii de stabilizare.

CLASIFICAREA RMR MODIFICAT, SEN
Modificare fãcutã de Sen si altii la determinarea lui RMR farã modificãri la clasificarea maselor. Metoda propune calcularea RMR corectat cu ajutorul unei ecuatii simplificate utilizând valorile RQD, rezistenta rocii, spatierea îmbinãrilor, conditiile hidraulice exprimate în functie de flux si de coeficientii numerici relativi discontinuitãtii si orientãrii îmbinãrilor. În absenta songajelor, în loc de RQD, este introdusã valoarea numãrului mediu de îmbinãri. Fiind calculatã valoarea lui RMR corectat se obtin valorile clasei si calitãtii rocii, coeziunea si ughiul de frecare.

CLASIFICAREA LUI ROBERTSON
Aceastã metodã, cunoscutã sub numele de SRMR (Slope Rock Mass Rating), derivã de la RMR a lui Beniawski si se aplicã doar stabilitãtii versantilor din rocã cu valori ale SRMR < 40. Valoarea SRMR este calculatã cu ajutorul sumei primilor patru parametrii utilizati pentru calculul RMR. Calculatã valoarea SRMR, programul calculeazã clasa si calitatea, coeziunea si unghiul de frecare al maselor de roci.

CLASIFICAREA LUI SING & GOEL
Derivatã din clasificarea Q a lui Barton, pentru aplicatia din câmpul tunelelor; fiind introduse valorile indicilor RQD (Rock Quality Designation), Jr (Joint Roughness Number), Jn (Joint Set Number), Ja (Joint Alteration Number), Jw (Joint Water Number), calculeazã valoare lui N (Rock Mass Number) si RCR (Rock Condition Rating). Obtinuti acesti doi parametri si adãugate valorile coeficientilor numerici A1 si A6 referitori la rezistenta la compresiune a rocii intacte si la orientarea discontinuitãtilor se calculeazã RMR, Q si toti parametrii care derivã din acestia.

CLASIFICAREA LUI JASAREVIC & KOVACEVIC
Dezvoltatã pe formatiunile carbonatice din Croatia derivã din sistemele RMR si Q. Sistemul de clasificare se bazeazã pe atribuirea a cel putin trei coeficienti numerici relativi proprietãtilor geomecanice si cel putin alti trei relativi proprietãtilor geologico-ingineresti. Fiecãruia dintre acesti parametri îi sunt desemnate valori cu ajutorul cãrora se calculeazã indicele n, RMR corectat, clasa, calitatea, coeziunea, unghiul de frecare si modulul de deformabilitate al masei de roci.

ALUNECAREA PENELOR
Efectueazã analiza conditiilor de stabilitate a unui bloc separat de o discontinuitate cu înclinatie inferioarã celei frontale. Analiza se efectueazã cãutând conditiile de echilibru ale fortelor ce actioneazã si neglijând echilibrul momentelor. Calculul este efectuat în prezenta sau în absenta unei fracturi de tractiune deschisã în partea înaltã a taluzului, în prezenta sau în absenta seismului, în prezenta sau în absenta apei, în prezenta sau în absenta fortelor externe.

Fisier de mãsurãtoare
Fisierul de mãsurãtoare a datelor geologico-tehnice are scopul de a culege un numãr cât mai mare de date pentru a obtine caracterizarea unei mase de roci la sfârsitul unei zonãri de periculozitate de alunecare de teren si pentru clasificarea acesteia.
Fisierul este divizat în sapte pãrti:

          1. Generalitãti
          2. Profil geologico-tehnic
          3. Instabilitate
          4. Caracterizare generalã
          5. Pozitionare
          6. Caracterizare completã
          7. Umplere

Partea referitoare la generalitãti contine toate informatiile necesare individualizãrii statiilor de mãsurãtori;
Profilul geologico-tehnic se referã la clasificarea preliminarã a rocii;
Instabilitatea contine tipurile de fenomene de instabilitate în rocã, eventual prezente;
Partea a patra contine informatiile necesare caracterizãrii generale a unei mase de roci;
Pozitionarea este cea a planului de afloriment.
Partea a sasea contine informatiile necesare unei caracterizãri geomecanice mai complete a discontiunitãtilor prezente;
Ultima parte se referã la caracterizarea geomecanicã a unei eventuale umpleri.