|
|
 |
Diguri transversale
|
 |
|
|
De obicei îndiguirea torentilor în
eroziune cere realizarea de lucrãri
transversale în succesiune, în
trepte, în asa fel încât sã
încetineascã viteza curentului,
determinând în amonte de aceste
lucrãri sedimentarea unei pãrti a
materialului transportat de curtent.
Programul se ocupã de lucrãrile
transversale care ies din albia în
care sunt fonadate, pentru a contine
la coronamentul lor profilul
acesteia. Acestea pot fi realizate
în diverse moduri si cu diverse
tehnici.
Programul DIGURI
TRANSVERSALE se
ocupã de analiza de stabilitate a
digurilor tip si din gabioane.
Înclinatia de compensare
Realizeazã calculul
înclinatiei de compensare (sau de
instalare) care se obtine cu
sedimentarea materialului în spatele
digului si în corespondentã cu care,
pentru o capacitate determinatã a
proiectului, materialele depozitate
rezultã a fi în echilibru.
Odatã determinatã aceastã
înclinatie,
programul realizeazã calculul
numãrului de diguri de care este
nevoie.
|
|
|
|
|
|
|
Dimensionarea structurilor
Dig tip
 Grosimea
la bazã;
Lãtimea
coronamentului:
Povârnisul
aval si amonte;
Înãltimea
digului.
Diguri
din gabioane
Geometrie
desemnatã
Dimensionarea deversorului
Dã posibilitatea de a defini
înãltimea stãrii critice si înãltimea deversorului.
Mai mult, programul aratã într-un tabel datele
caracteristice ale deversorului:
Înãltimea
stãrii critice;
Lãtimea
suprafetei care se referã la înãltimea stãrii
critice;
Graficul
care se referã la scara capacitãtilor de stare
criticã.
Adâncimea de sãpare a
pãmântului de cãtre apã si adâncimea dunei
1) Diguri tip:
distanta impactului jetului de apã, înãltimea apei
la distanta impactului jetului, capacitatea pentru
unitatea de lãtime, punctul de excavare maximã,
adâncimea maximã a excavãrii, pozitia crestei dunei
mici, înãltimea dunei mici, tirantul hidric în
corespondentã cu duna.
2) Diguri din gabioane cu perete vertical în aval:
valori identice ca si în cazul anterior
3) Diguri dinn gabioane cu perete în trepte în aval:
povârnis (înãltimea digului în afara
terenului/lungimea înclinatiei în aval), înãltimea
apei la distanta de impact a jetului, capacitatea
pentru unitatea de lãtime, punctul de maximã
excavare, adâncimea maximã a excavatiei, pozitia
crestei dunei mici, înãltimea dunei mici, tirantul
hidric în corespondentã cu duna.
Dimensionarea digului secundar
1) Diguri tip: înãltimea conjugatã a
saltului hidraulic, lungimea saltului hidraulic,
distanta dig principal - dig secundar, înãltimea de
stare criticã pe digul secundar, sarcina totalã,
înãltimea deversorului, înãltimea digului secundar.
2) Diguri în trepte:
înãltimea
conjugatã a saltului hidraulic, distanta dig
principal - dig secundar, adâncimea bazinului de
disipare, îînãltimea de stare criticã pe digul
secundar, sarcina totalã, înãltimea deversorului.
Verificãri globale
Calculele relative stabilitãtii
globale a digului care se efecueazã în absenta sau
în prezenta înnecãrii în pãmânt în cazul digurilor
tip, în timp ce în cazul digurilor cu gabioane
calculele se efectueazã pe digurile cu panta amonte
în trepte sau verticalã.
|
 |
|
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|