|
|
 |
Rock mechanics
|
 |
|
|
Programul Roch Mechanics:
1) Reprezintã si elaboreazã
mãsurãtoarea geostructuralã de
discontinuitate a maselor de roci
efectuatã in situ cu metoda busolei
si a inclinometrului, dupã
indicatiile ISRM.
Procedura pentru executarea
mãsurãtorii este cea descrisã în
recomandãrile ISRM "Discontinuities
in Rock Masses”.
2) Efectueazã clasificarea
geomecanicã dupã:
Barton;
Beniawki, la care se se asociazã
clasificarea lui Romana;
Sen;
Robertson;
Sing & Goel;
Jasarevic & Kovacevic.
3) Efectueazã verificarea de
stabilitate dupã miscãrile de:
- alunecare de-a lungul planului;
- alunecarea unei pene.
Pentru miscãrile de alunecare de-a
lungul a douã îmbinãri consultati
fisa tehnicã a RockPlane.Programul
|
|
|
|
|
|
|
SISTEMUL Q A LUI
BARTON
Fiind introduse la început valorile
indicilor RQD (Rock Quality Designation), Jr (Joint
Roughness Number), Jn (Joint Set Number), Ja (Joint
Alteration Number), Jw (Joint Water Number), SRF
(Stress Reduction Factor) si rezistenta la
compresiune uniaxialã, programul calculeazã indicele
Q, clasa si calitatea masei de roci, indicele Q
normalizat, componenta de frecare FC, componenta
coezivã CC si modulul de deformare static.
CLASIFICAREA GEOMECANICÃ A LUI BENIAWSKI SI ROMANA
Cu aceastã metodã programul calculeazã
RMRbazã, RMRcurent, clasa si calitatea masei de
roci, modulul de deformatie, indice GSI (Geological
Strenght index), coeziune si unghiul de frecare al
masei de roci fie maxim, fie rezidual. Parametrii de
input (A1, A2, A3, A4, A5) derivã din rezistenta
rocii, indicele RQD, spatierea discontinuitãtilor,
conditiile de discontinuitate respectiv conditiile
hidraulice; A6 este indicele de corectie pentru
pozitia discontinuitãtilor. Introducând valorile
factorilor F1 (care depinde de paralelismul dintre
imersiunea pãrtii frontale si imersiunea pozitiei),
F2 (ce se referã la înclinarea imbinãrii), F3 (care
relationeazã înclinarea pãrtii frontale cu cea a
îmbinãrilor), F4 (legat de metoda de excavare),
programul, cu metoda lui Romana, calculeazã SMR,
clasa si calitatea masei de roci, stabilitatea
versantului, modul de rupturã si tipul de
interventii de stabilizare.
CLASIFICAREA RMR MODIFICAT, SEN
Modificare fãcutã de Sen si altii la
determinarea lui RMR farã modificãri la clasificarea
maselor. Metoda propune calcularea RMR corectat cu
ajutorul unei ecuatii simplificate utilizând
valorile RQD, rezistenta rocii, spatierea
îmbinãrilor, conditiile hidraulice exprimate în
functie de flux si de coeficientii numerici relativi
discontinuitãtii si orientãrii îmbinãrilor. În
absenta songajelor, în loc de RQD, este introdusã
valoarea numãrului mediu de îmbinãri. Fiind
calculatã valoarea lui RMR corectat se obtin
valorile clasei si calitãtii rocii, coeziunea si
ughiul de frecare.
CLASIFICAREA LUI ROBERTSON
Aceastã metodã, cunoscutã sub numele de
SRMR (Slope Rock Mass Rating), derivã de la RMR a
lui Beniawski si se aplicã doar stabilitãtii
versantilor din rocã cu valori ale SRMR < 40.
Valoarea SRMR este calculatã cu ajutorul sumei
primilor patru parametrii utilizati pentru calculul
RMR. Calculatã valoarea SRMR, programul calculeazã
clasa si calitatea, coeziunea si unghiul de frecare
al maselor de roci.
CLASIFICAREA LUI SING & GOEL
Derivatã din clasificarea Q a lui Barton,
pentru aplicatia din câmpul tunelelor; fiind
introduse valorile indicilor RQD (Rock Quality
Designation), Jr (Joint Roughness Number), Jn (Joint
Set Number), Ja (Joint Alteration Number), Jw (Joint
Water Number), calculeazã valoare lui N (Rock Mass
Number) si RCR (Rock Condition Rating). Obtinuti
acesti doi parametri si adãugate valorile
coeficientilor numerici A1 si A6 referitori la
rezistenta la compresiune a rocii intacte si la
orientarea discontinuitãtilor se calculeazã RMR, Q
si toti parametrii care derivã din acestia.
CLASIFICAREA LUI JASAREVIC & KOVACEVIC
Dezvoltatã pe formatiunile carbonatice din
Croatia derivã din sistemele RMR si Q. Sistemul de
clasificare se bazeazã pe atribuirea a cel putin
trei coeficienti numerici relativi proprietãtilor
geomecanice si cel putin alti trei relativi
proprietãtilor geologico-ingineresti. Fiecãruia
dintre acesti parametri îi sunt desemnate valori cu
ajutorul cãrora se calculeazã indicele n, RMR
corectat, clasa, calitatea, coeziunea, unghiul de
frecare si modulul de deformabilitate al masei de
roci.
ALUNECAREA PENELOR
Efectueazã analiza conditiilor de
stabilitate a unui bloc separat de o discontinuitate
cu înclinatie inferioarã celei frontale. Analiza se
efectueazã cãutând conditiile de echilibru ale
fortelor ce actioneazã si neglijând echilibrul
momentelor. Calculul este efectuat în prezenta sau
în absenta unei fracturi de tractiune deschisã în
partea înaltã a taluzului, în prezenta sau în
absenta seismului, în prezenta sau în absenta apei,
în prezenta sau în absenta fortelor externe.
Fisier de mãsurãtoare
Fisierul de mãsurãtoare a datelor
geologico-tehnice are scopul de a culege un numãr
cât mai mare de date pentru a obtine caracterizarea
unei mase de roci la sfârsitul unei zonãri de
periculozitate de alunecare de teren si pentru
clasificarea acesteia.
Fisierul este divizat în sapte pãrti:
1. Generalitãti
2. Profil geologico-tehnic
3. Instabilitate
4. Caracterizare generalã
5. Pozitionare
6. Caracterizare completã
7. Umplere
Partea referitoare la generalitãti contine toate
informatiile necesare individualizãrii statiilor de
mãsurãtori;
Profilul geologico-tehnic se referã la clasificarea
preliminarã a rocii;
Instabilitatea contine tipurile de fenomene de
instabilitate în rocã, eventual prezente;
Partea a patra contine informatiile necesare
caracterizãrii generale a unei mase de roci;
Pozitionarea este cea a planului de afloriment.
Partea a sasea contine informatiile necesare unei
caracterizãri geomecanice mai complete a
discontiunitãtilor prezente;
Ultima parte se referã la caracterizarea geomecanicã
a unei eventuale umpleri.
|
 |
|
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|