Calcul

Optiuni de analizã: Alegerea diverselor conditii de analizã dintre cele propuse .

Metodã de calul: Alegerea metodei cu care sã se efectueze calculul Fellenius, Bishop, Janbu etc. pentru mai multe informatii referitoare la metodele de calcul vezi si Metode .

Back Analysis: Realizeazã back analysis cu metoda lui Janbu. Acest tip de analizã se poate realiza numai pentru terenuri omogene si pentru suprafete de alunecare generice asignate de cãtre utilizator. Efectuarea calculului permite realizarea graficului în care sunt afisati parametrii coeziunii si unghiul de frecare internã în astfel încât factorul de sigurantã sã fie egal cu 1.

Tipul de calcul

Executie anlizã: Comandã care sã realizeaze calculul stabilitãtii cu metoda aleasã de cãtre utilizator.

Recalculare: Comandã care utilizeazã calculul factorului de sigurantã realativ la suprafata de alunecare circularã deja verificatã. Pentru utilizarea acestei optiuni trebuie urmati pasii de mai jos:

1.	Alegeti comanda Recalculeazã din meniul Calcul, sau faceti click cu mouse-ul pe bara Recalculeazã.

2.	Introduceti coordonatele Xo, Yo ale centrului si valoarea razei suprafetei (pentru fiecare valoare introdusã confirmati cu Enter).

3.	Confirmând cu tasta Enter programul realizeazã calculul si afiseazã pe ecran factorul de sigurantã si datele geometrice ale suprafetei verificate.

Analiza Dinamicã: Cu aceastã comandã este posibilã calcularea în conditii dinamice. Pentru accesarea modulului QSIM este necesarã o primã analizã în conditii pseudo-statice si, identificatã suprafata de verificat sau aceea cu factorul de sigurantã cel mai mic gãsitã de program, iar apoi se poate executa comanda. Deschiderea unei ferestre de dialog va da posibilitatea utilizatorului sã importe o acelerogramã a proiectului sau sã o genereaze din program.

Cu comanda Analizã dinamicã programul începe calculul, parcurgând accelerograma de calcul, si calculeazã deplasãrile si viteza de miscare a întregii mase potential instabile.

Deplasãrile nule sunt asociate conditiilor de stabilitate si în prezenta activitãtii seismice care genereazã accelerograma, având în vedere: in principiu accelerarea la sol nu depãseste niciodatã accelerarea criticã care altoieste miscarea. Din potrivã, deplasãrile mari sunt indicatative pentru depãsirea acceleratiei si deci a maselor instabile in prezenta activitãtii seismice. Pentru teoria utilizatã în generarea acelerogramei se poate consulta help-ul din interiorul modulului QSIM.

Visualizare factor de sigurantã

Grafice tensiuni

Piloti: la selectarea acestei comenzi se vizualizeazã o fereastrã în care, pentru fiecare suprafatã analizatã de program, se aifseazã pozitia de inserare a pilotului, sarcina limitã orizontalã si portiunea pilotului pentru care se calculeazã reactia terenului rezistent, cu formarea unei legãturi plastice în punctul de intersectie a suprafetei de alunecare cu pilotul. Rãmâne evidentã consideratia cã aceste informatii sunt restituite de cãtre program numai în cazul în care, în definirea pilotilor, a fost aleasã ca metodã de stabilizare aceea la sarcini limitã a lui Broms sau T. Ito & T. Matsui.